Micael Nicolas's Blog

September 14, 2009

Frustrarile Basarabenilor ! Generatiile anilor `50 si 70 si podurile de flori

Filed under: România nu uita, Basarabia e a ta! — Micael Nicolas @ 02:54

Basarabenii pot fi asemanati astazi cu niste pui de vultur care au avut nesansa sa se nasca pe o stanca plesuva si nu foarte populata de aceleasi exemplare ca firea lor,ci printre alte pasari  foarte asemanatoare cu constitutia lor,dar totusi atat de diferinte pentru cei cunoscatori in cele ale biologiei.In apropierea stancii,peste un luciu de apa se afla o intreaga insula plina ochi de vulturi ce parca scoteau aceleasi onomatopee apropiate lor,onomatopee ce le dau aripi provocandu-le un entuziasm de nestavilit ce-i indeamna subtil sa-si ia zborul cat mai devreme,cat mai repede si sa ajunga printre ei,astfel incat parca contra naturii,dar impinsi de la spate de acel entuzism febril de-a ajunge printre ai lor,isi pun la grea incercare aripile fragede si constitutia prea firava pentru un zbor atat de indraznet incat la prima incercare cad si se lovesc de piatra rece a stancii singuratice,dar nu dezarmeaza ci dimpotriva devin si mai darzi. Totusi intelegand din instinct ca este cu adevarat imposibil sa-si ia zborul asa cum ar vrea ei,isi croiesc cu ochii mari,nerabdatori un plan de actiune de a ajunge pe insula de pe malul celalant,asa ca folosindu-se de aripioare cu grija si pricepere inascuta,incep sa coboare de sus de pe stanca,sarind pe pietrele din apropiere aflata ceva mai in jos ca treptele unui scari in zig-zag si pline pe ici,pe colo de increstaturi ca tepii de  trandafiri de care puii nostri se mai loveau cand si cand,dar parca nu conta,ei vroiau cu tot dinadinsul sa ajunga jos pe pamant,unde intr-un final au si ajuns,indreptandu-se repede,repede spre luciul de apa,curiosi intru nerabdarea lor sa auda glasurile asemanatoare lor de dincolo de apa al carei nume intamplator se pronunta si se chema in aceiasi limba ,a lor.

Nu li se paruse,chiar auzisera bine din cuiburile inaltei stancii,dincolo de apa se aflau fratii speciei lor,dar fiind prea mici si vederea inca nedezvoltandu-se pe deplin,inca nu vedeau clar ce se intampla pe malul celalant ,asa ca si-au luat inima in dintii bazandu-se ca intotdeauna pe instinct si au sarit in pamantul albastru,miscator,in apa Prutului ce era o noutate pentru ei, cu ale sale unduituri ce i-au purtat cu usurinta pana pe celalant mal.

Ce li se paruse a fi din cuibul lor,o adunare plina de viata luminoasa si indestulatoare,era de fapt doar o zarva mare,o agitatie innebunitoare asa cum nu mai vazusera in viata lor si chiar daca l-a inceput fost-au primiti cu omenie si intelegere,vazand si cei de pe insula ca sunt de-ai lor; in cele din urma entuzismul tuturor s-a mai racit,puii singuratici dezamagiti si raniti fiind in orgoliul lor se intorc inapoi spre stanca solitara si rece,se organizeaza si ei asa cum pot,adoptand in semn de razbunare revoltatoare stilul de viata al albatrosilor si plecand urechea la onomatopeele lor, celor ce le-au zis inca de pe vremea urgiei ciumei rosii dezlantuite impotriva lor,indoctrindu-i criminal ca nu sunt romani,ci doar moldoveni !

Leave a Comment »

No comments yet.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Create a free website or blog at WordPress.com.

%d bloggers like this: