Micael Nicolas's Blog

May 10, 2010

Filed under: Disecarea propriului Eu` — Micael Nicolas @ 16:41

Sunt tot un entuziasm ce-mi face imaginaţia să zboare peste tot ceea ce simt şi să se afunde adânc în a mea simtire de o dulceaţă extraordinară şi o şlefuieşte până când răsar şi apar acestea cuvinte din mine ca din neant !

Sunt tot un întuneric,dar cum aş putea să fiu altfel în abisul din mine şi totuşi acolo îmi freamătă simţirea de trăire,de fericire,de creativitate inspiraţională şi scriu ,scriu ca un nebun,îi las simţirii libertatea absolută de a potrivi cuvintele aşa cum le vede ea în ordinea abstractă şi aparent haotică a ordinii din mine,nu întervin deloc,nu-mi las inteligenţa să scornească ceva în plus,crezând că ar iesi mai bine ! N-are cum să iasă,raţiunea indiferent cât de mare ai avea IQ-ul,nu poate,este complet incapabilă să traducă în cuvinte simţirea,fiindcă raţiunea este închistată în mii şi mii de o teoreme şi stereotipuri cretine,pe când simţirea este liberă,face doar ce-i place,ce-i dictează parcă altcineva mai presus de ea.

Cineva a zis : “Gândesc,deci exist”,cum poţi oare să înţelegi ceva gândind,e aberant deşi pare atât de logic şi de inteligent, sau să exişti,poate doar ca animal,că om nu te poţi numi,orice prost gândeşte,dar câţi simt,câţi te lasă vrăjiţi şi înţeleg în felul lor direct de la sursa mai presus de minte tainele acestei lumi !

Că da,fiecare dintre noi este o taină,suntem asemenea lui Dumnezeu,deşi creaţi şi limitaţi în simţirea şi înţelegerea noastră de această carapace a trupului în care suntem închişi şi prizonieri şi despărţiţi de ceea ce este real şi o Doamne,atât de neajutoraţi şi banali când răutăţile trupului îngreunează mult prea mult libertatea,inocenţa şi creativitatea spontană a spiritului !

Ce păcat că mâncai între timp,dar n-avusei încroto,trebui să mă supus insistenţelor maicii mele,şi uite aşa mă îngreunai,nu mai văd în mine la fel de clar ca înainte de masă,când deşi aveam stomacul gol,(mă trezi pe 2 pm),dădeam în clocot şi eram prea plin de simţire şi gândurile se legau în cuvinte ca pârâiaşele de apă ce se adună de peste tot în mările şi oceanele lumii !

Trebuie să am răbdare şi să aştept cuminte până mă voi îmbrăca fără să vreau iarăşi în simţire ! E o taină aici,e un joc,parcă cineva mă încearcă să vadă dacă preţuiesc cuvintele care le scriu şi nu-s ale mele decât simţirea însăşi şi toanele ei de neînţeles pentru raţiune.

Dacă aş începe acum să stau prea mult să mă gândesc,să compar cuvintele din minte şi să zic în nesimţirea mea prostească : tu esti bun,tu esti prost ! ,automat n-aş mai avea ce scrie .

Dar nu,am mai trecut prin asta,cunosc capcana aceasta şi mă feresc să nu mai cad în ea iar,şi nici nu regret şirul de cuvinte frumos legate în minte în timpul mesei,că iarăşi ştiu că dacă o umbră de părere de rău mă cuprinde după acelea,nu numai că nu mi le voi mai aminti nicioadată,dar şi înspiraţia însăşi se va retrage scârbită de egoismul meu de la mine !

Inspiraţia este o pasăre rară,care dacă vrei să o prinzi şi să o închizi în colivie,nu numai că va evada ca prin minune de la tine,dar nici nu te va mai vizita prea curând,pe când dacă o lasi liberă şi te vei lăsa fermecat de cântul ei atât cât va vrea ea să-ţi cânte,nu numai că te va reîntoarce la tine şi nu te va uita,dar îşi va face şi un cuib de vacanţă în apropierea ferestrei tale şi îsi va aduce aminte din ce în ce mai des de tine şi te va binecuvânta cu putinţa de a-ţi cânta în glasul ei simţirea !

Mă simt ca un magician al cuvintelor,scriu fără să-mi pese ; arătătorul mânii stângi îmi aleargă după literele de pe tastatură,nimeresc literele din prima,rar mai fac câte o greşeală ! Doamne ce se întâmplă cu mine,ce vreau totuşi să scriu?!Habar n-am şi nici nu-mi pasă !

Ce absurditate să te întrebi când esti fericit : Ce se întâmplă cu mine,de ce sunt fericit ?! De parcă fericirea m-ar durea,m-ar chinui în caznele sale ! Şi totuşi vreau să scriu,vreau să aflu care este cauza acestei inundaţi de cuvinte,că o simplă fată din trecutul meu nu mai poate fi,pentru că nu mai scriu despre ea,scriu despre mine acum şi despre nebunia cuvintelor ce m-a cuprins în beţie ei mai mult decât niciodată !

Despre ce să scriu ca să mă linistesc,să-mi reintru în matcă :

-Oare despre politică ?

-Nici gând,elita politică de oriunde este formată din cei mai scârnavi şi idioţi oameni de pe planetă !

-Oare despre farmecul ochilor de altădată ?

-Deja am scris destul despre ei pe acest blog,ce-aş mai putea să zic mai mult decât am zis deja !

-Oare despre sufletul meu,oare despre ce se întâmplă cu mine ?

-Ok,ne jucăm iarăşi cu cuvintele,deşi am cam început să mă plictisesc !

-Cum esti în stare să te plictiseşti tocmai acum,când eu pasărea cea rară mi-am făcut cuib lângă fereastra ta şi nu ştiu cât am să mai pot sta lângă tine,când sunt atâţi de mulţi nefericiţi în lume care mă cheamă să-i ating şi să le cânt spre ai scoate din inerţia lâncezelii anoste de fiecare zi !

-Încep să nu-ţi mai aud glasul şoptit deşi se simt lângă mine,simţirea parcă îmi amorţi în lumea abisală din mine,parcă aş vrea să mă prostesc ca un copil alintat când se vede înconjurat de părinţi,că da,nu mai sunt orfan când tu pasăre rară esti lângă mine ! Ce să fac,o spune-mi,ca să te păstrez până când întunericul morţii mă va cuprinde şi sufletul îmi va arde veşnic în iadul nemilos cu oamenii,dacă tu,pasăre măiastră,frumuşeţe creată,ruptă parcă de Însuşi Dumnezeu din fiinţa Sa necreată,tocmai ca să ne mângăi cu darurile creaţiei tale ,pe noi,cei incapabili să ne ridicăm la starea înaltă,spirituală a sfinţilor de altădată ?!

-Rămâi copil în sufletul tău,nu te maturiza nicioadată şi încearcă să respingi de la tine tot ceea ce este murdar şi rău,şi eu iţi voi şopti cuvintele ideale exact pe măsura simţirii tale ca tu să te bucuri mereu de ceea ce nimeni nu va putea lua de la tine,că frumosul este o doar o altă cale profană ce duce la acelaşi Dumnezeu !

2 Comments »

  1. micael sa intri si u pe blogul meu, ca mai scrisa-i cv pe el

    Comment by amandema — May 10, 2010 @ 19:17 | Reply

  2. Ok,Gungurică,dacă scriseşi ceva pe el acolo !🙂

    Comment by Micael Nicolas — May 10, 2010 @ 19:19 | Reply


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Blog at WordPress.com.

%d bloggers like this: