Micael Nicolas's Blog

December 16, 2010

Filed under: Spiritualitate — Micael Nicolas @ 04:58

Oare de ce omul are o curiozitate avidă după cele morbide,după apocalipsă?

Cad pradă feluritelor scenarii despre groaza celor viitoare,chiar şi cei mai luminaţi dintre noi,care brusc se hazardează să comenteze pe marginea acestei teme,să-şi dea cu părerea.De ce suntem atât de interesaţi să prevedem viitorul?

Oare vom mai apuca să trăim 50 ,100 de ani,ca să ne convingem că am avut dreptate sau dimpotrivă că am intuit prost?Desigur că nu.

Atunci la ce ne foloseşte pofta sălbatică de a vedea ce va urma după noi?

Dacă un ateu şi-ar pune aceste întrebări,ar fi în regulă,e ateu şi nu crede în viaţa de după moarte,însă tocmai creştinii ridică această problemă şi caută răspunsuri.Oare de ce ?Oare creştinii acestia ahtiaţi după apocalipsă se îndoiesc de promisiunea celor viitoare?Unii poate că da,alţii poate că nu,dar în acelaşi timp şi unii şi alţii caută răspunsuri la aceiaşi întrebare.

Recunosc că am crezut şi eu că în anul 2000 se va sfârşi lumea,dar o dată ce m-am ţepuit,a doua oară nu mai cred în asemenea bazaconii fie ce o fii.Pur şi simplu atunci când mai urmăresc şi dau atenţie unor asemenea subiecte,o fac fiindcă presimt că am să mă amuz copios.Şi cum de nu m-aş amuza,când văd oameni în toată firea cu diplome,cu şcoli înalte în spate,cum încep să fabuleze,unii dintre ei chiar aberând cu uşurinţă.

Ultimul care a completat lista acestor futurologi aşa precum se denumesc singuri este Oreste,colegul nebunului de la miezul nopţii,Mircea Badea.Omul aceasta are o capacitate destul de mare de a combina cuvintele,se vede pe chipul său că nu gândeşte,nu disecă,nu simte în interiorul său cele despre care vorbeşte,pur şi simplu tot ceea ce ştie le-a adunat de prin cărţi.Nu spun că învăţătura este rea,dar nici felul de a aduna informaţiile despre spiritualitate în general,aşa alandala,fără să încerci măcar de a le pune în practică,să fi curios să vezi cum se simt,trecându-le prin tine,nu-i pe gustul meu.

Genul acesta de doctorand filozof în teologie care se îmbibă de noţiuni şi mai ales de termeni specifici creştinismul,însă se rezumă doar la plăcerea aceasta pur intelectuală şi rece de al înţelege pe Dumnezeu prin raţiune,si mai cu seamă la părerea de sine purcesă din autosatisfacerea de sine,care automat îţi zgândără egoul şi te face să te simţi plăcut în sufletul tău că ai ajuns să vorbeşti despre cele care nici sfiinţi care le trăiesc şi le văd cu adevărat ,aşa cum vedem noi soarele şi lumea înconjurătoare,mărturisind cu o sinceritate dezarmantă că nu pot nici să înţeleagă,dalminteri să grăiască despre cele negrăite ce ţin de Dumnezeu.

Oreste este cel mai prost exemplu care îmi veni aşa rapid în minte,omul acesta este clar că este novice în hobby-ul său despre paranormal şi religiile lumii!

Pe mine nu mă lasă mut pigmeii acestia insignifianţi ce se socot importanţi când se aud pe sine vorbind despre…nimic,pentru că atâta vreme cât nu meditezi profund asupra unor lucruri,nici nu esti în stare să dai sentinţe pe măsură referitoare la ele,dar când asculţi un om cu greutate,cercat,fiu al unui mare filozof şi gânditor,fiul lui Constantin Noica,actualmente monahul Rafail,perpetuând astfel o tradiţie a sfiinţilor părinţi şi atrăgându-ne atenţia că trebuie să ne pregrătim pentru că sfârşitul timpurilor este aproape,apocalipsa ne poate surprinde oricând.Vorbesc ca un ateu acum,sunt convins de aceasta,însă nu pot să nu observ că această inducere în eroare a credincioşilor cu scopul precis de ale întări credinţa,spunându-le că mântuirea este aproape şi Hristos îi va răpii la ceruri când judecata lumii se va apropia curând,chiar în timpul vieţii lor ,devenind astfel ultima generaţie de pe acest pământ aşa cum îl cunoştem noi astăzi,că în acelaşi timp are un efect contrar,advers,asupra necredincioşilor care crezând prin absurd predicţiile oamenilor lui Dumnezeu,în loc să se întoarcă spre Hristos,încep să-şi dea în petec şi mai mult,exact ca pe timpul lui Noe!

Atunci mă întreb eu,care ies mai câştigaţi din această polemică multi-seculară,chiar multi-milenară;oare să fie creştinii sovăitori în ale credinţei sau ateii cărora oricum nu le pasă ce va mai fi după această viaţă ?

Eu cred că trebuie să arătăm că credinţa noastră este profund umană şi umanizatoare,că până al cunoaşte pe Dumnezeu prin Hristos,ajungi mai întâi să te cunoşti pe tine însuţi,şi astfel combinând cunoaşterea de sine cu credinţa mărturisitoare,ajungi să vezi de fapt falsa strălucire a lumii pe care tot noi am modelat-o după dorinţele noastre,că este goală,stearpă,pervertită întru atât încât răul pare bine şi binele pare rău,iar noi,tu şi eu,fiinţa umana sfârseşte sinistru măcinată de idealuri stereotipe ce niciodată n-au satisfăcut-o pe deplin ,nici când visele s-au implinit în realitate,nici când am realizat că visul însuţi este pervers şi ne minte !

Cred în apocalipsă,cred în toată biblia luată din scoarţă în scoarţă,dar nu-mi permit să-l ispitesc pe Dumnezeu şi să încerc măcar să intuiesc când acest mult polemic sfârşit al lumii va avea loc.Ce rost ar avea când sfârşitul lumii se va împlini la moartea mea!

Când voi muri?

Are vreo importanţă când fiesta viermilor ce se vor infrupta din trupul meu se va petrece?Nu cred,şi nici eu nu voi mai simţi muşcăturile lor lacome din trupul meu inert,puturos şi rece !Tot ceea ce-mi doresc încă de pe acuma este mila Domnului asupra sufletului meu pierdut printre umbre,demoni,temeri!

Într-o bună zi moartea mă va înghiţi,asta-i soarta vieţii !

4 Comments »

  1. [ “Si eu sunt pictor”,rosteste unul din cei marunti.Daca insa te intrebi ce le lipseste ca sa fie si ei,nu atat pictori mari,cat oameni adevarati,atunci trebuie sa raspunzi:le lipseste animlitatea.Ratiunea implintata in animalitate da nastere acelei capacitati particulare ce se cheama “talent”.Genialitate inseamna in primul rand o inzestrare animala;ea tine de “domeniul animal al spiritului”.Nu numai pictorul si muzicianul trebuie sa aiba o inzestrare animala.Exista si o”bestie” matematica,asa cum e una poetica sau una filozofica.”](O micuta paranteza:imi lipseste un “a” din randul trei,in rest,citatul este exact).Alte comentarii,dragule,pe curand!

    Comment by ubermensch — December 21, 2010 @ 20:18 | Reply

  2. Într-adevăr omul are porniri animalice,însă nu suntem deloc animale aşa precum încercă ştiinţa să dovedească prin acel numit “lanţ trofic”.
    Am altă opinie despre procesul de creaţie,pentru mine a crea nu este un chin,ci este o bucurie,mai cu seamă atunci când simt profund cele despre care în plin acel proces de creaţie,nici măcar nu intuiesc unde se va termina ideea,pentru mine este important doar să intreţin aprinsă acea scânteie,că din acel moment încolo ea îşi va implini singură “destinul”,eu nefiind nimic altceva în afara unui recipient prin care sau cu ajutorul căruia acea idee prinde viaţă,se materializează în cuvinte !

    Comment by Micael Nicolas — December 22, 2010 @ 00:53 | Reply

  3. Citatul de mai sus ii apartinea lui Constantin Noica.”Certandu-se”peste ani cu Hegel,si cu a lui “Fenomenologia spiritului”,el nu vroia sa spuna decat un lucru:”teluricul” este foarte posibil sa egaleze “demiurgicul”.Teorie,in parte falsa,in parte adevarata.Totusi…sa vedem ce se intampla pe “bila terriana”:-un strungar face un surub;un taran sadeste un pom,un zidar ridica o casa,un dulgher/tamplar…:un…;un…:un…………;aceasta este creatie???.NICIDECUM!CE ESTE CREATIA?CINE O FACE?CUM O FACE?CAND O FACE?Daca ai fi aflat ca despre CREATIE au “vorbit”:psihologia,pedagogia,sociologia,estetica,critica literara,critica de arta,epistemologia si logica stiintei,ai fi “descoperit”ca BUCURIA apare foarte ,foarte tarziu.Citeste,citeste foarte mult,ca sa intelegi.Apoi,SINCER,vom sta de vorba! SARBATORI FERICITE !

    Comment by ubermensch — December 22, 2010 @ 23:36 | Reply

  4. Recunosc că n-am citit foarte mult,cititul nu a fost niciodată o pasiune pentru mine,am citit doar fiindcă am simţit nevoia să-mi îmbunătăţesc şi să-mi îmbogăţesc vocabularul,iar nu neapărat să aflu cât mai multe despre lume şi multe sale sisteme de gândire filozofice,etice s.a.m.d. Mă ghidez după principiul acela în parte budist,în parte creştin,de a avea “mintea goală”,ca astfel prejudecăţiile şi tot felul de superstiţii care mai de care mai cuidate sau curioase,să nu mă înfluenţeze în a privi viaţa într-un mod cât mai simplu,prin ochi de copil, dacă s-ar mai putea să se întâmple aşa ceva la vârsta mea .
    Crăciun fericit şi să ne reauzim cu bine !

    Comment by Micael Nicolas — December 23, 2010 @ 01:46 | Reply


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Blog at WordPress.com.

%d bloggers like this: