Micael Nicolas's Blog

February 12, 2011

Filed under: Spiritualitate — Micael Nicolas @ 02:32

Abia acum încep şi eu să înţeleg ce înseamnă acea “strâmtorare a inimii” despre care vorbesc Sfinţii Părinţi când fac referire la asidua concentrare a minţii asupra inimii în timpul Rugăciunii lui Iisus !

E tare greu să mă rog după această metodă,chiar îmi trecu prin cap să renunţ cu totul la rugăciune doar să mă simt liber din nou .Dacă mai înainte ,numai departe de câteva zile când obişnuiam să mă rog rostind mental fiecare cuvânt al rugăciunii în ritmul inspiraţiei aerului în piept,când mintea îmi fugea spre diverse alte lucruri gândite ,scăpând astfel de stresul repetării aceloraşi cuvinte la nesfârşit în pauzele dintre ele,acum pur şi simplu ori uit cu desăvârşire că mă aflu în rugăciune şi mintea o ia hai-hui prin pădurea gândurilor,ori reusesc să o ţin atinţită spre inimă şi presiunea şi disconfortul mental atinge cote alarmante. Mi-a mai trecut prin minte în decursul unui an să renunţ la rugăciune,dar din totul alte motive :mă plictiseam,o găseam inutilă,mi se părea că pierd timpul de pomană când aş fi putut foarte uşor să mă ocup cu altceva,per exemplu să văd un film,să mai fac orice altceva în mediul virtual,dar niciodată până acum n-am fost stresat în timpul ei,n-am simţit presiune psihică din cauza ei !

Straniu,se pare că trec uşor ,uşor la un alt nivel,dacă mai înainte mi-era teamă să mă aprofundez în rugăciune şi mă consideram un ateu ce-l ia pe Dumnezeu la mişto,acum simt nevoia să risc din ce în ce mai mult,să renunţ la centura de singuranţă,nu mă mai mulţumesc cu liniştea mentală şi cu energia ce o primesc spre a-mi desăvârşi banalele mele proiecte şi idei în fapte,brusc vreau mai mult,încă nu-mi doresc totul fiindcă n-am nici cea mai mică idee despre cum ar arăta acel “vreau totul” ,însă îmi doresc iarăşi să resimt acea încălzire a scoarţei dinspre stern a inimii.Cu toate că acea căldură interioară n-are nimic deosebit în ea,nu simt nicio dulceaţă,niciun extaz,absolut nimic în afară de o simplă şi banală temperatură cu ajutorul căreia diferenţiez mult mai uşor şi mai repede locaşul inimii comparativ cu celelante organe interne,totuşi este un instrument destul de bun care mă ajută să nu mă mai risipesc în continua căutare a lăcaşului inimii,fiindcă căldura aceea subţire devine prin sine însăşi un reper util în haosul orientaţional al circulaţiei gândurilor rugăciunii spre inimă !

Ciudat că acea uşoară încălzire a unei părţi a inimii nu mă sperie ca atunci când aveam parte brusc de o încetare a războiului din partea gândurilor,se pare că atunci totul era artificial,iar acum totul este real,nu pot să înţeleg totul,nici nu am cum,dar este interesant să observ cum parcă toate sunt legate între ele,chiar dacă nu-mi dau seama exact cum şi automat nici nu pot să explic toate aceste amănunte fine şi extrem de subtile pe care le observ şi eu mai clar tocmai acum când încerc să le descriu !

Se zice că Dumnezeu stă ascuns în amănunte,e posibil să fie adevărat !

Leave a Comment »

No comments yet.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Create a free website or blog at WordPress.com.

%d bloggers like this: