Micael Nicolas's Blog

April 5, 2011

Filed under: Disecarea propriului Eu` — Micael Nicolas @ 04:49

Luni,săptămâna trecută am suferit o scurtă intervenţie chirurgicală de panariţiu la degetul mare de la piciorul stâng,însă n-am să vă povestesc acum despre toate impresiile ce mi-au invadat mintea şi sufletul atunci,ci am să scriu despre înţelepciunea ce-am adunat-o de pe urma acestei binecuvântări cereşti care prin suferinţă,frustrare şi necaz m-a făcut să mă reconsider,să privesc mai bine spre mine însumi,să deconspir ipocrizia subtilă ce mă caracterizează fără să bag de seamă.

Cu ceva vreme în urmă aveam un vecin în bloc anti-P.S.D-ist şi liberal convins care avea o vorbă când mai conversam împreună pe teme politice(eu eram PDS-ist prost pe vremea aceea),zicându-mi mai în glumă mai în serios :Mă animalule !, făcând referire directă la mentalitatea mea neo-comunistă ,iliesciană de pe acele timpuri .

Săptămâna aceasta am ajuns la concluzia nu numai că sunt un animal în adevăratul sens al cuvântului,ci şi că trăiesc într-o mare junglă !Degeaba creez eu bloguri peste bloguri,degeaba n-ascult manele,degeaba ocolesc să urmăresc emisiuniile sclavilor de la Antena 3 şi Realitatea pe teme politice,chiar am impresia că degeaba mă şi rog,oricum tot în morcila existenţială dintotdeauna trăiesc,cu toate că realizez că partea cu rugăciunea este mai degrabă o ispită ce-mi încearcă credinţa decât vreo convingere personală atee adânc înfiptă în a mea conştiinţă ! De ce mărturisesc acestea ?

E simplu ! Fiindcă mi-am dat seama în această perioadă când din cauza degetului proaspăt operat,dacă pot numi acea intervenţie chirurgicală de 3 minute o operaţie,fiind obligat să stau mai mult la televizor în sufragerie decât în faţa computerului şi astfel ajungând iarăşi în vechea ipostază de a primi doar informaţiile extrem de limitate cantitativ,dar mai ales calitativ ale emisiuniilor tradiţionale de pe posturile tv şi nemaiputând să controlez eu informaţia,să aleg eu ce îmi place/interesează sau nu,am urmărit mai mult HBO-ul sau alte canele de filme decât să urmăresc canalele de ştiri neserioase,de mahala ca cele menţionate mai sus care consideră că divorţurile unor neica nimeni sau pseudo-vedete,(singura excepţie de la regulă făcând-o Pepe care într-adevăr vrem ,nu vrem,are o carieră muzicală de succes în spate)pot fi considerate ştiri de importanţă naţională ! Ce pericol nuclear în Japonia,ce reconfigurare geopolitică a Arabiei şi a nordului Africii,ce atâta vorbărie fără sens faţă de corupţia infamă a lui Adrian Severin în Parlamentul European şi despre lipsa fără scrupule a acestui individ ce nu vrea să-şi asume gestul şi să-şi dea demisia,ce summituri la cel mai înalt nivel la Bruxelles;am impresia că dacă mâine s-ar prăbuşi cerul sau dacă existenţa vieţii extraterestre ar fi descoperită şi afirmată de la cele mai înalte tribune politice ale celor mai avansate societăţi umane de pe acest pământ,ai nostri doar ar semnala ştirea în treacăt ,dezbătând-o şi epuizând în doar câteva zile tot subiectul,după care cu aceiaşi nesimţire sălbatică şi iraţională s-ar întoarce tot la Monicuţa şi la perversul boşorog Columbeanu sau la astrologi tâmpiţi să-i întrebe grabnic dacă descoperirea vieţii extraterestre coincide sau nu cu sfârşitul lumii sau mai ştii la cât de proşti sunt jurnaliştii nostri parcă văd cu ochii minţii cum Dan Diaconescu invită în studioul său pe primul extraterestru din istoria lumii ,care surprize-surprize doar ca să-mi duc ironia până la capăt,ne vorbeşte în română mai clar şi mai elocvent ca Papa la Bucureşti în Mai 1999 !

Mă lungi prea mult,aşa mi se tot întâmplă când văd în jurul meu mizeria publică în care sunt obligat să trăiesc şi mă depărtai de la subiect,de la ceea ce vroiam să exprim în doar câteva fraze.Asta e,o iau de la început şi continui, disecându-mă de astă dată doar pe mine ,lăsând nebuna lume la gunoi în spate,că asta-i întreaga lume pentru mime,o imensă groapă de gunoi pe care mă încăpăţânez uneori să-i observ doar părţile bune,luminoase;aşa sunt eu idealist cu toate că mă disec pe bune,fără milă !

Hm,ce vroiam să spun,despre ce era vorba?Da,despre înţelepciunea ce mi s-a descoperit zilele acestea,înţelepciune născută din frustrare,durere,neputinţă !Ăsta-s eu,mă tem de durere,mă înspăimântă uneori,dar ştiu din experienţă că dacă vrei să înveţi ceva din viaţă trebuie să priveşti în faţă durerea,trebuie să-ţi confrunţi singur demonii spaimelor de tot felul apărute din nesiguranţă ,firesc din curgerea vieţii ! Am observat cum o idee bună se poate perverti extrem de uşor în ceva care nu te mai ajută să creşti şi să te dezvolţi în mod armonios în sensul spiritual,creştin al cuvântului,ci dimpotrivă începe să te sufoce,să te dărâme şi să te îngroape sub o falsă povară şi să te ţină acolo jos la pământ, paralizându-ţi voinţa,gâdilându-ţi extrem de subţire egoul,alintându-te pe sine ca pe o pisicuţă leneşă ce toarce când o mângâi ţinând-o în poală;asta-i ceea ce mi se întâmplă mie de săptămâni bune încoace,sunt satisfăcut de ceea ce am realizat până acum pe internet şi în loc să continui măcar cu aceiaşi intensitate să muncesc,să-mi realizez sau să-mi corectez proiectele începute,chiar să-i dau viaţă si ultimului pe care îl ţin prizonier în minte de luni bune,eu ce fac,pierd vremea închipuindu-mi astfel că mă relaxez,că-mi reîncarc bateriile,doar că reîncărcatul bateriilor este o mare prostie,o mare iluzie,fiindcă bateriile fiinţei umane se încarcă de la sine, continuu,doar atunci când muncesti fără de încetare,doar atunci când devii propriul tău sclav ce nu mai ştii de odihnă,muncind până la epuizare.Omul este prin fiinţa sa un perpetuu mobile ce-şi găseste noi şi noi resurse de energie tocmai în epuizare.Tocmai când esti epuizat,când ai impresia că nu mai poţi ,se întâmplă ceva cu tine,primeşti nu ştii de la cine,nu-ţi mai aminteşti exact cum,un nou impuls,o nouă înjecţie de energie,şi tocmai când te credeai muribund,sleit de puteri,în aceiaşi clipa are loc un nou bing-bang energetic în sufletul tău,devenind mai inspirat şi mai vioi ca mai înainte,doar că o teamă nelalocul ei ,născută poate din instinctul de conservare sau poate din alt gând netrebnit şi laş,se iveşte în tine şi te întreabă :

-Omule,esti tu pregătit să renunţi la sănătatea cea de toate zilele doar de dragul unei idei care te epuizează întru atâta?!

Şi atunci renunţ la fericire,că asta înseamna toată munca ce o depui în sluba unei idei frumoase pe care ai simţit-o odată în sufletul tău şi te înrobeşte practic decât să continui netemându-mă pentru acest corp care din clipa naşterii pe această lume a şi intrat în descompunere,doar că nu realizăm,nu simţim acest lucru tot timpul,acest adevăr absolut ce ne dezintregrează puţin câte puţin şi clipă de clipă !

Cât de ciudată,cât de antagonică este fiinţa umană,cum ne zbatem între nimicuri şi cum ne este teamă de lucrurile mari în numele conservării,în numele prelungirii vieţii cu câţiva urâţi şi grei ani ! Suntem ca nişte elefanţi ce-şi simt sfârşitul aproape,dar în loc să se îndrepte singuri înspre cimitirul strămoşilor săi,se încăpăţânează să rămână alături de turmă,să meargă înainte,să aibă aceleaşi idealuri ca puii ce sunt pe cale să-şi ia viaţa în coarnele lor de fildeş abia profilaţi decât să aştepte senini şi cuminţi retrăgându-se in sine, inevitabilul !

Ca totul în viaţa aceasta mai greu este să-ţi reintri în rol,să treci peste trac,să te scuturi de praful moleşelii ce s-a aşezat pe tine în chip firesc după ce te întorci la muncă după o scurtă pauză şi să începi să faci ceea ce ai de gând să faci,trecând cu vederea micile piedici, micile inconveniente ce par de netrecut la orice reînceput de drum !

Am mai învăţat că trebuie să-mi găsesc un echilibru între dorinţa de a termina cât mai repede proiectele cele am în minte şi dorinţa de a citi,de a face altceva care să nu concureze direct cu acestea din urmă;nu să caut să elimin neapărat stresul din viaţa mea,că asta-i practic imposibil,doar că stresul trebuie ţinut sub control .Cum să ajung acolo,nu ştiu.Doar acum îmi dau seama cât de importantă este virtutea ascultării,dar de cine să ascult,nu cunosc înţelepţi în viaţă,hm,îmi aminti,sunt un animal,trebuie să-mi ascult instinctele şi cititul să-mi devină un mod de viaţă .

Practic aş trebui să am două activităţi principale în fiecare zi :Rugăciunea inimii şi citirea câtorva pagini din cărţi sfinte,restul activităţiilor fiind ceva independent ca un bonus sau dimpotrivă fiind om păcătos şi pătimaş ca o bilă neagră,însă trebuie neapărat să-mi creez un schelet,ceva vertical pe care să mă prind şi să mă caţăr în sus ca o iederă,altfel mi-ar fi extrem de dificil să cresc spiritual şi să mă menţin pe linia de plutire doar cu rugăciunea inimii.Aşa simt acum,s-ar putea să mă însel,rămâne de văzut !

4 Comments »

  1. Hm,viata nu se rezuma niciodata la alb sau negru, chiar daca pt moment, simti asta.Ca santem “animale”…reiese din teoria lui Darwin; niste animale mai presus decat orice alta specie. Si, daca ar fi sa nu avem latura rea, probabil ca am fi specia “perfecta”. Faptul ca gandim si ne expriman prin cuvinte, ne face insa mai deosebiti.
    Printre randurile tale citesc disperarea voita, sau din lipsa de acel echilibru de care spuneai…” In culmea disperarii, pasiunea absurdului este singura care mai arunca o lumina demonica in haos.”
    Intelepciunea!..ce este? cunosti definitia? pentru a afirma ca..se naste din durere, frustrare, durere….Intelepciunea o dobandesti in timp, deloc nu se naste…Nu ne nastem invatati in aceasta lume, totul dobandim prin cunoastere, prin timp. (nu ca ar fi valabil pentru toata lumea.)

    Niciodata nu ne vom putea bucura de ceea ce avem, daca ne rezumam la noi insini.

    “Traiesc pentru ca muntii nu rad si viermii nu canta.”

    Comment by visedesarte — April 7, 2011 @ 01:06 | Reply

  2. Exact,înţelepciunea se dobândeşte în timp,asta şi fac,trăiesc,experimentez şi încerc să o adun !

    Comment by Micael Nicolas — April 7, 2011 @ 13:44 | Reply

  3. De acord cu disertatia din prima parte si eu traiesc cu impresia, ca moderatorii emisiunilor de divertisment de pe PRO-Tv;Ant-1;Canal-D,etc.au luato rasna, incercand cu “PERSEVERENTA”sa copieze formatul emisiunilor ce ne era propus numai de OTV…Mare “MIZERIE”,dar cel mai grav,este faptul ca sunt ignorate personalitati si evenimente de certa valoare…E clar,zicala “CLIENTUL NOSTRU,STAPANUL NOSTRU”,a devenit “PERIMATA”…Pentru partea a doua, am facut mari eforturi, pentru a te intelege…Vad ca esti convins, ca in viata, apar si evenimente neplacute, pe care trebuie sa le tratam ca “ATARE”,fara a le dramatiza EXCESIV,dar folosirea in continuare a frazelor foarte lungi,te face greu inteles,ba chiar traversand o perioada derutanta ,pe care nu o consider “BINEVENITA”….

    Comment by ilie sirbu — April 8, 2011 @ 16:16 | Reply

  4. Mi-e greu să schimb ceva în stilul meu de a scrie,cel puţin nu aşa de repede !

    Comment by Micael Nicolas — April 8, 2011 @ 18:03 | Reply


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Blog at WordPress.com.

%d bloggers like this: