Micael Nicolas's Blog

May 10, 2012

Finală superbă, organizare remarcabilă!

Filed under: Filmuleţele mele — Micael Nicolas @ 13:44

Până-n ziua finalei Cupei Europa la fotbal de ieri ce a avut loc în capitală, nu am fost impresionat de organizarea ultimului său act la Bucureşti, asta din cauză poate, că m-am obişnuit să urmăresc doar meciurile tari din liga campionilor şi derbiurile de tradiţie din Spania şi Anglia, restul disputelor fotbalistice de pe bătrânul continent, inclusiv campionatul intern nu-mi trezesc vreo curiozitate, vreo plăcere de ale urmări, dar cum aceasta a fost prima finală europeană disputată în România, mi-am zis că ar fi păcat să o ratez.

Sincer, am devenit interesat de acest meci, abia ieri, în ziua disputării lui, când îmtâmplător am ajuns pe Realitatea tv, post pe care nu-l urmăresc de obicei dată fiind politica redacţională anti-PDL, doar  că reporterii Emma Zeicescu şi Cosmin Stan aflaţi printre suporterii spanioli mi-au trezit interesul, erau amândoi numai un zâmbet, îmbrăcaţi în haine lejere, alese cu foarte bun gust, proaspeţi şi degajaţi în exprimarea rostită şi-n limbajul trupului.

Mi-au plăcut, mi-au câstigat interesul şi de atunci, de pe la orele 2:30, rar am mai comutat pe alt canal, deşi am vrut să observ cum prezintă acest eveniment sportiv şi celelalte programe de ştiri, ca Antena 3, Digi news şi România Tv. Nu mi-a trebuit mult să fiu dezamăgit de acele canale, ele tot la oile noastre rămânseseră, la politica autohtonă, chiar dacă aveau câte o ferestră deschisă într-un colţ pe ecran cu acea emulație a plăcerii şi a bucuriei suporterilor spanioli ce descopereau frumuseţile Bucureştilor, scandând imnele echipelor lor de suflet, din două pieţe diferite.

Mi s-a părut ceva incredibil de frumos şi de reconfortant,mental vorbind, ca bucurie sufletească, să nu fiu obligat să aud părerile unor neica nimeni, cu banii lor cu tot, a unor parveniţi în spaţiul public, a unor indivizi de toată jena ca intelect, ca fel de a fi, ca Gigi Becali, Dumitru Dragomir şi alţi puşcăriabili din liga 1! A fost o surpriză acest fapt pentru mine; în fine, în România se mai face şi televiziune la cel mai înalt nivel sau cine ştie, poate schimbarea s-a produs mai demult, însă cum aceste canale au fost mai bine de un an ca inexistente pentru mine, eu abia acum am remarcat-o, bucurându-mă că civilizaţia, bun simţ şi dezinvoltura au pătruns şi la noi.

Totul le-a ieşit perfect celor de la Realitatea, au fost chiar inspiraţi să lase banda de informaţii din josul ecranului să ruleze în limba spaniolă, deşi mă îndoiesc că spaniolii au avut răgazul să deschidă televizorul cât timp au rămas în ţară, dar gestul rămâne, a fost ceva frumos şi salutar din partea noastră! Până şi acele întrebări ale reporterilor către suporteri:”Vă place România?”, “Găsiţi româncele frumoase?”, “Vă veţi mai întoarce aici?” mi s-au părut drăguţe şi amuzante, chiar dacă trădează prin ele însele nevoia noastră într-un fel, ce este un picuţ cam stranie şi depăşită, de a auzi şi lucruri frumoase, bune despre noi de la străini, încă mai avem această meteahnă nelalocul ei, de a ne proba într-un fel abstract şi de neînţeles existenţa, prin afirmaţiile pozitive şi binevoitoare ale străinilor despre noi!

E absurd aşa ceva! Nu vreau să mă laud, dar eu personal cred că am depăşit această etapă de a consideră că tot ce este bun vine din afară, iar ce este urăt stă doar înăuntru, poate mă simt astfel deoarece din 2007 încoace am vorbit pe internet cu o mulţime de străini de pe toate continentele şi puţini m-au impresionat cu adevărat cu inteligenţa şi cu felul lor de a fi, poate singura diferenţă notabilă între ei şi noi, a fost, că nu mai este, aceea că sunt persoane deschise, fără tabuuri, cu care poţi vorbi despre tot, lejer, fără patimă, fără partizanat de orice fel.

Soseşte şi ora meciului, comut pe Pro tv, îl văd pe Miodrag Belodedici, ambasadorul Cupei Europa, ieşind cu trofeul în mâni pe gazon, îl aşează pe soclu în aplauzele spectatorilor şi se retrage, câteva cadre surprind în continuare personalităţile de la tribuna oficială, mă bucur să-l număr acolo şi pe premierul Basarabiei, Vlad Filat.

Atmosfera din tribune a fost una fanstatică, meritul le revine în întregime spaniolilor, noi ne-am auzit o singură dată prin celebru de acum refren:”Mitică, Mitică la Puşcărie!”🙂

Partida a fost una fumoasă şi pare-se că s-a născut încă un jucător mare, Falcao, ce goluri a marcat, cu deosebire primul a fost o execuţie fabuloasă, din ce unghi a trimis mingea sub bare, aproape de vinclu. Mi-a plăcut meciul şi nu mi-a părut rău că au pierdut bascii, au o echipă tânără, extraordinară, dar neexperimentată şi uşor necoaptă pentru asemenea dueluri de anvergură!

Ce ne rămâne după o asemenea finală?

Sper eu ca încrederea în noi şi-n fibra acestui neam să crească, să preţuim mai mult ceea ce avem, să constientizăm că între noi şi celelalte popoare ale acestui frumos continent, ale Europei unite, nu există nicio diferenţă majoră, de mentalitate, de civilizaţie, ci doar una pur economică şi mai îmi doresc ca autoritările din capitală să mărească capacitatea acestui splendid stadion, cu încă 10.000 de locuri, ca să putem organiza in viitorul apropiat şi finala ligii campionilor, că atât ne mai trebuie ca să ajungem la capacitatea de pe Allianz Arena care are în jur de 70.000 de locuri!

Leave a Comment »

No comments yet.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Blog at WordPress.com.

%d bloggers like this: