Micael Nicolas's Blog

iulie 25, 2014

Andrei Şaguna, Mitropolitul sfânt al Transilvaniei

Filed under: Comori de pe Facebook adunate — Micael Nicolas @ 23:16

Andrei-Saguna-Mitropolitul-sfant-Transilvania-Romania-mare-Sibiu-budapest-bucharest-Romanian-Academy-Andrei-Saguna-ortodoxie-iisus-hristos-crestin-rugaciune-sfant-saint

Află mai multe despre cine a fost Andrei Şaguna pe Wikipedia

Sursă imagini: Istorie în Culori

Artist colorator: Paul Kerestes

iunie 17, 2014

Filed under: Cinemateca - Filme de văzut — Micael Nicolas @ 10:32

leon-poster-Léon (1994)Leon – SUA 1994

copycat 1995Copycat(Crime la indigo) – SUA 1995

The-Reluctant-Fundamentalist-2012-FundamentalistulThe Reluctant Fundamentalist (Fundamentalistul) – SUA 2012

Filed under: Cinemateca - Preferatele mele — Micael Nicolas @ 10:09

Harsh Times (2005) vremuri greleHarsh Times (Vremuri grele) – SUA 2005

the-assignment-1997-usa-misiuneaThe assignment (Misiunea) – SUA 1997

Filed under: Cinemateca - Filme de văzut — Micael Nicolas @ 10:07

stigmata_movie_poster-1999Stigmata – SUA 1999

the terminal 2004The terminal(Terminalul) – SUA 2004

malena-2000-italia-italy-movie-filmMalena – Italia 2000

 

iunie 13, 2014

Filed under: Cinemateca - Filme de văzut — Micael Nicolas @ 11:01

undergroundUnderground (În subterane) – Yugoslavia 1995

PhoneBoothPhone Booth (Cabina telefonică) – SUA 2002

We_own_night_noaptea-este-a-noastra-(2007)We Own the Night(Noaptea este a noastră) – SUA 2007

Filed under: Cinemateca - Preferatele mele — Micael Nicolas @ 10:46

herHer – SUA 2013
My-sister-s-keeperMy Sister’s Keeper (Viaţa pentru sora mea) – SUA 2009

Sleepers-pacatele-tineretiiSleepers (Păcătele tinereţii) – SUA 1996

iunie 9, 2014

Filed under: Cinemateca - Filme de văzut — Micael Nicolas @ 23:52

Breath in 2013Breath in – SUA 2013

like-crazy-2011-la-nebunie Like crazy(La nebunie) – SUA 2011

Ar fi fost păcat să nu fi creat nicicând această nouă categorie pe blogul meu personal, realizând că astfel aş fi uitat filmele care mi-au plăcut, dar care nu ar fi intrat în acea catogorie selectă, şi anume la preferatele mele!

În zilele viitoare voi revizui acele postări şi multe filme ce le-am încadrat iniţial acolo, se vor regăsi de această dată aici, la: Cinemateca – Filme de văzut

martie 30, 2014

Puzderie de bloguri super faine primăvara a adus!

Filed under: Comori de pe Facebook adunate — Micael Nicolas @ 19:02

Primăvara asta doar bloguri unul şi unul a adus, fiecare dintre ele fiind bun, dacă nu cumva extraordinar de bun în ceea ce autorul său a decis ce tematică anume să-i dea!

Acesta este unul dintre ele unde imagini vechi alb negru, multe dintre ele deteriorate, renasc la o nouă viaţă şi prind nu numai culoare, ci şi un farmec apare ce-ţi bucura sufletul şi-ţi încântă ochiul!

Poate mulţi dintre noi am avut la un moment dat curiozitatea şi ne-am întrebat cum ar fi arătat Brâncuşi de exemplu sau cum se îmbrăcau oamenii când ieşeau la promenadă prin Bucureştiul de odinioară sau prin centrul vechi al capitalei aşa cum îl cunoaştem astăzi; ei bine, acum toate acestea sunt posibile la un clic distanţă, vizitând acest frumos blog:

http://colorostariu.wordpress.com/

 

martie 18, 2014

Familia Regală Română împreună cu elita politică românească la 24 ianuarie 1934, București.

Filed under: Comori de pe Facebook adunate — Micael Nicolas @ 21:49
Familia Regala impreuna cu elita politicii romanesti in anul 1934 edit color de Rostariu Florin

Colorată de Rostariu Florin

Retusat varianta intermediara by Vitalie Ciugureanu

Retuşată de Vitalie Ciugureanu

Original 1934

Original din arhiva personală a familiei Ciugureanu

Personalităţile din imagine au fost identificate de Vitalie Ciugureanu.

Primul rând de la stânga la dreapta:
1. Gheorghe Mironescu, Prim-ministru, politician
2. Nicolae Iorga, Prim-ministru, Președintele Senatului, istoric
3. Constantin Prezan, Prim-ministru, MAREȘAL
4. Alteța Sa Regală Elisabeta, Principesa a României (sora lui Carol al II-lea)
5. MS Carol al II-lea, REGE al României
6. Alteța Sa Regală Nicolae, Principe al României (fratele lui Carol al II-lea)
7. Alexandru Vaida-Voevod, Prim-ministru al României
8. Miron Cristea, Prim-ministru al României, Primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române
9. Octavian Goga, Prim-ministru al României, politician, poet

Al doilea rând de la stânga la dreapta:
1. Tancred Constantinescu, matematician, inginer, ministru, deputat, senator, director general la C.F.R.
2. ?
3. Constantin Angelescu, Prim-ministru interimar, consilier Regal, Ministru al educației.
4. Gheorghe Mărdărescu, general, ministru de război
5. Henri Cihoski, general, om politic
6. Ion Nistor, istoric și militant unionist bucovinean
7. Alexandru Lapedatu, Președintele Academiei Române, Președintele Senatului, senator, ministru, istoric
8. Ion Inculeț, Președintele Sfatului Țării al Basarabiei, Vice-prim Ministru, Ministru de Interne, Ministru de Stat
9. Mircea Cancicov, deputat, Ministru de Finanțe, economist, avocat, academician, membru marcant al PNL
10. Constantin Meissner, pedagog, academician, om politic
11. ?

Al treilea rând de la stânga la dreapta:
1. Dumitru Manu, preot
2. Victor Deleu, doctor în drept, primar de Cluj, președintele organizației PNȚ Sălaj
3. Petru Cazacu, Prim-ministru interimar al Basarabiei după Unire, politician
4. Emil Hațieganu, jurist, academician, fondatorul revistei “Glasul libertății” din Cluj
5. Voicu Nițescu, om politic, scriitor român
6. Aurel Vlad, promotor al Unirii din 1918, doctor în drept
7. Iuliu Hossu, Cardinal
8.  ?
9. Victor Antonescu, politician
10. Daniel Ciugureanu, Prim-ministru al Basarabiei, Ministru de Stat, Deputat, Vice-Președinte al Camerei Deputaților, Senator, Vicepreședintele și Președintele ad-interim al Senatului
11. ?
12. Nicolae Macici, general

Pagină de Facebook: Rostariu Florin

Cont de Facebook şi text scris de: Vitalie Ciugureanu

martie 5, 2014

Daniel Ciugureanu în original, retuşare alb negru şi color.

Filed under: Comori de pe Facebook adunate — Micael Nicolas @ 18:27
Daniel Ciugureanu 1885-1950

Original din arhiva personală a familiei Ciugureanu

daniel-ciugureanu-1885-1950-liderul-unirii-basarabiei-cu-romania

Retuşat de Vitalie Ciugureanu

daniel-ciugureanu-1885-1950-liderul-unirii-basarabiei-cu-romania-restaurare-color-de-honor-et-patria

Colorat de Honor et Patria

daniel-ciugureanu-1885-1950-liderul-unirii-basarabiei-cu-romania-restaurare-color-de-honor-et-patria

Colorat de Rostariu Florin

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

februarie 17, 2014

Primăvara răsar blogurile!

Filed under: Comori de pe Facebook adunate — Micael Nicolas @ 16:16

Balaurul_Roman_Facebook_ProfileÎncă un site fabulos a apărut în blogosferă! Este al unui tip extraordinar de talentat în ceea ce se numeşte,  computer design şi sunt convins că pseudonimul lui vă spune ceva, fiindcă i-am preluat câteva dintre lucrările sale incredibile pe acest blog.

Desigur, despre Balaurul Român este vorba şi vă invit să-i accesaţi cu încredere noul său blog şi mai ales să zăboviţi fără pic de grabă pe el, fiindcă aveţi ce vedea şi despre ce citi!

Clic aici: http://balaurulroman.wordpress.com/

ianuarie 24, 2014

Blogosfera s-a înnoit! Intraţi-i pe blog şi lăsaţi-i un gând frumos!

Filed under: Comori de pe Facebook adunate — Micael Nicolas @ 21:58

Un blog frumos de poezie din Basarabia străbună, al cărui motto e fabulos, sigur v-a stârnit deja curiozitatea: “Am nevoie să mă nască, de fiecare dată, o singură forţă, Cuvintele.”

E la început de drum şi are nevoie de voi, cititorii mei ca să crească mitologic într-un an cât alţii în şapte!

Poezie românească şi cultură din Basarabia străbună!

Accesează-i blogul, share-uieşte poeziile sale şi urmăriţi-o pe Facebook, clic aici: Maria Augustina Hâncu

ianuarie 20, 2014

24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române (Mica Unire).

Filed under: Comori de pe Facebook adunate — Micael Nicolas @ 21:27

unirea principatelor romane mica unire mihail kogalniceanu alexandru ioan cuza 24 ianuarie 1859 dacia

24 ianuarie 1859 – Mica Unire.

Gheorghe I. Brătianu: “Se poate afirma cu hotărâre că domnitorul de la 1859 n-a fost numai alesul unei fericite întâmplări, dar că l-a călăuzit într-adevăr o idee politică superioară şi că a dat scurtei sale cârmuiri un ţel mai înalt, văzând dincolo de greutăţile fără seamăn şi de luptele aprige ale timpului său, un ideal mai depărtat al neamului său.”

unirea principatelor romane mica unire mihail kogalniceanu alexandru ioan cuza 24 ianuarie 1859 romania24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române.

Mihail Kogălniceanu (n. 6 septembrie 1817, Iaşi – d. 20 iunie 1891, Paris)
Om politic, gazetar, scriitor, “creierul” Unirii Principatelor Româneşti.

În august 1848, în „Dorinţele partidei naţionale din Moldova”, M. Kogălniceanu propunea Unirea Moldovei cu Muntenia, „o Unire care este dictată atît de vederat prin aceeaşi origine, limbă, obiceiuri şi interese”. El spunea: „…Pe lîngă toate aceste radicale instituţii, singurele cari ne pot regenera Patria, apoi partida naţională mai propune una, ca cunună tuturor, ca cheia boltei, fără care s-ar prăbuşi tot edificiul naţional; aceasta este Unirea Moldovei cu Ţara Românească, Unire dorită de veacuri de toţi românii cei mai însemnaţi ai amînduror Principatelor, o Unire pe care, după spiritul timpurilor, cu armele în mînă au vroit să o săvîrşească Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul, carele şi ajunsese a se intitula: Cu mila lui Dumnezeu, Domn al Ţării Româneşti, al Moldovei şi al Ardealului”.

Alexandru Ioan Cuza 24 ianuarie 1859 mica unire romania mare moldova

Mihail Kogălniceanu 24 ianuarie 1859 mica unire romania mare moldova

24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române.

Alexandru Ioan I Cuza, domn al Moldovei, Munteniei şi Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei (1820 – 1873)

În 1859 se realizeaza Unirea Principatelor române sub Alexandru Ioan Cuza. Într-o dimineaţă – Nicolae Grigorescu îi relatează lui A. Vlahuţă – “ne vine vestea ca s-a ales Cuza domnitor în amândouă capitalele. Am lăsat tot, am pus şaua pe cal, şi fuga la târg. Atunci am vazut eu ce va sa zică bucuria unui popor. Cântece, jocuri, chiote în toate părţile. Îşi ieşeau oamenii în drum cu oala plină cu vin; care cum se întâlneau luau vorba de Cuza, de unire, se îmbrăţişau şi încingeau hora în mijlocul drumului. Şi era un ger de crăpau pietrele. Da’ unde mai stă cineva în casă? Am văzut bătrâni care plângeau de bucurie.”

În ziua de 24 ianuarie 1859, Cuza a fost ales şi domn al Ţării Româneşti. Alegerea sa a produs în întreaga ţară o puternică explozie de entuziasm. Situaţia nou creată în cele două principate urma să facă obiectul discuţiilor Conferinţei Internaţionale de la Paris. Încă din aprilie 1859 Franţa, Rusia, Anglia, Prusia şi Sardinia au recunoscut dubla alegere. Poarta şi Austria au recunoscut în septembrie 1859, dar numai pe timpul domniei lui Cuza.

Focşanii – oraş prin excelenţă negustoresc – a trait cu intensitate frământările politice de la jumatatea veacului al XIX-lea. La acea epocă, focşanenii au constituit un veritabil puls al arterei Milcovului, semnalând gradul de continua intensificare a dorinţei de unitate a românilor. Despărţit în două – Focşanii Moldovei şi Focşanii Munteni – de un braţ al Milcovului, oraşul întruchipa, în acea vreme, situaţia celor doua ţări vecine şi surori. Desfiinţarea hotarului de la Focşani echivala cu Unirea celor doua Principate şi crea premisele punerii temeliei statului naţional unitar român.

Entuziasmaţi de victoria obţinută de confraţii unionişti moldoveni, deputaţii munteni din Adunarea Electivă dau votul lor la 24 ianuarie 1859, aceluiasi Alexandru Ioan Cuza, transpunând astfel, în fapt, peste prevederile Convenţiei de la Paris, dorinţa naţiunii române. În ziua de 5 februarie 1859, domnitorul Cuza a fost oaspetele oraşului Focşani. Mii de oameni i-au ieşit în cale în drumul dinspre Mărăşeşti, pe unde venea de la Iaşi. În cinstea Domnitorului, s-au ridicat pe şosea, pe uliţele pe unde trebuia sa treacă şi, în faţa curţii boierilor Dăscălescu, patru arcuri de triumf, impodobite cu verdeaţa şi infăşurate în pânză tricoloră.

Sute de felinare (850), improvizate în grabă, 150 ceaune şi 650 ulcele de tuci cu smoală, pacură (s-au consumat 30 vedre) şi seu (60 ocale) erau aşezate pe uliţe, pentru a se aprinde şi a lumina feeric oraşul. S-au mai ridicat în oraş, mai multe piramide, acoperite cu frunze de brad şi pe care ardeau lumânări şi felinare. După condica de cheltuieli, municipalitatea a cheltuit 6630 lei şi 32 parale, din care numai pentru artificii 1354 lei şi 20 parale. Mai în toate casele particulare, s-au arborat steaguri, s-au împodobit porţile cu verdeaţă şi la ferestre, toata noaptea au ars lumânările bucuriei obşteşti. “La apariţia Domnului, lumea a isbucnit în urale, două muzici miliare, una din Iaşi şi alta din Bucureşti, precum şi tarafe de lăutari, cântau Hora Unirii şi un imn al vremii ‘Timpuri de Marire’. Valuri de flori s-au revărsat în calea Domnului, care s-a scoborât din diligenţă”. Ajungând la hotar, unde era al doilea arc de triumf, Domnitorul s-a oprit, şi a chemat la el pe cei doi soldaţi care făceau de straja la hotar: un moldovean şi un muntean. Le-a spus ca sunt fraţi şi i-a pus să se îmbrăţişeze. Apoi a dat poruncă ca fiecare să meargă la cazarma lui şi să comunice comandirilor că de azi înainte şi pe vecii vecilor, Domnitorul Principatelor Unite, a ridicat gărzile de la hotarul dintre români, de la Focşani. De aici, însoţit de notabilitaţile oraşului şi de mulţimea de oameni, Cuza a mers până în centrul oraşului, unde au jucat cu toţii Hora Unirii. Noaptea, Domnitorul a fost găzduit de boierii Dăscăleşti, unde a doua zi a primit în audienţă multă lume, se zice şi pe Moş Ion Roată.

Domnitorul Alexandru Ioan Cuza

Sursă imagini: https://www.facebook.com/balaurul.roman

Eminescu.Veronica.Creangă de Octav Minar (1914)

PIESĂ DE TEZAUR: Primul film documentar despre Eminescu

Data publicarii: 15.06.2012 12:13:00

Am avut privilegiul de a fi primul jurnalist care a semnalat în presă existenţa unui film monumental ca importanţă, atât pentru cultura română în ansamblul ei, cât şi pentru cinematografia românească. Din nefericire, filmul a fost şi continuă să fie ignorat pe nedrept, el nefiind menţionat până acum în nici un document public (cu excepţia intervenţiilor subsemnatului).

Octav Minar, un creator nedreptăţit

„Eminescu, Veronica, Creangă” se numeşte filmul, are 21 de minute şi a fost realizat, în 1914, de Octav Minar, un cercetător controversat al vieţii lui Mihai Eminescu. Pelicula, considerată una dintre cele mai valoroase piese de tezaur, a fost descoperită, în urmă cu câţiva ani, la Arhiva Naţională de Filme, de pasionaţii bibliofili Ion Rogojanu şi Dan Toma Dulciu. Documentarul, recuperat şi recondiţionat integral, este creaţia Casei de Filme “Pathé”, iar imaginea poartă semnătura lui Victor de Bon. Acesta realizează aici o creaţie extrem de interesantă, în sensul că documentarul e presărat cu scene lirice, interpretate de artişti profesionişti (primele încercări de docudrama!), iar poemele eminesciene sunt ecranizate artistic, cu filmări făcute în Italia şi Egipt. Reamintesc că filmul a fost realizat în 1914 şi prezentat pentru prima oară publicului pe 31 ianuarie 1915, la Ateneul Român. Cu acest prilej a vorbit scriitorul Barbu Stefănescu Delavrancea.

Reconstituirile

Ne reţin atenţia imagini autentice, filmate la începutul veacului trecut, ce pot fi considerate adevărate documente istorice, înfăţişând meleagurile natale ale Poetului, diferite fotografii inedite (inclusiv o controversată poză a Poetului, împreună cu tatăl său), Casa lui Aron Pumnul din Cernăuţi (unde a locuit Eminescu), imagini ale Iaşului, precum şi câteva clădiri pe unde paşii acestuia au poposit (Biblioteca Centrală, “Bolta Rece”, localul “Trei Sarmale” etc), rudele acestuia ( Arhimandritul Ioachim Iuraşcu), Mormântul lui Eminescu de la Cimitirul Bellu, busturile lui Eminescu de la Dumbrăveni, Botoşani, din faţa Ateneului, fotografiile Veronicăi Micle, Teiul lui Eminescu, Grădina Copou, Mânăstirea Văratec, Mormântul Veronicăi Micle, rudele în viaţă ale lui Creangă.
Dacă acest film ar fi fost studiat cu atenţie (sau doar studiat), reconstituirea casei memoriale a lui Eminescu de la Ipoteşti ar fi fost cât se poate de aproape de realitate!
În al doilea rând, filmul acesta, avându-l ca autor pe mult hulitul şi blamatul Octav Minar, este unul dintre cele mai elocvente documente cinematografice păstrate în întregime şi prima încercare de a ilustra, cu mijloacele specifice celei de-a şaptea arte creaţia eminesciană.

NOTĂ. Filmul « EMINESCU-VERONICA-CREANGĂ », în varianta pe care o puteţi viziona în continuare, este completat de subsemnatul cu un generic explicativ. Acest generic e ilustrat muzical cu 47 de secunde dintr-un tulburător cântec din Maramureş, interpretat de Grigore Leşe.

 

Descarcă filmul de pe site-ul lor dând clic pe imagine, ca acest documentar istoric în veci să nu se piardă: www.certitudinea.ro

Pagina următoare »

The Rubric Theme. Bloguieşte pe WordPress.com.

%d bloggers like this: